Hotărârea de a da orașului Turnu Severin un teatru a fost luată de un grup de profesori al Liceului Traian în ziua de 3 noiembrie 1909. Cu banii adunați prin contribuția cetățenilor și cu cei obținuți de la buget, în primăvara anului 1913 începe construcția clădirii. Teodor Costescu, directorul liceului Traian și-a închinat întreaga viață acestei opere mărețe. La 15 octombrie 1924 a fost pusă la dispoziția publicului prima sală.

palatul-culturii-severin

Iată ce consemna presa timpului sub titlul ,, Mehedințenii au astăzi un superb edificiu de cultură”. ,, La Turnu Severin s-a inaugurat Palatul Cultural al acestui oraș, un superb edificiu în care vor fi cuprinse Biblioteca ,,I.G.Bibicescu” ,,Muzeul județului” Amfiteatrul de conferințe, Cinematograful, Berăria și Cazinoul orașului cum și admirabilul Teatru, minunat decorat… Interesant e și faptul că din acest încântător port dunărean pornesc și cele dintâi raze de lumină spre românii de pe Valea Timocului…”

Construcția, începută înainte de primul război mondial în orașul de la frontieră de unde se realiza cultura și sentimentul național pentru frații din Banat care erau sub stăpânirea străină a maghiarilor. De aceea primul director al Palatului Cultural al tuturor românilor a fost preotul Coriolan Buracu care se remarcase prin strădania eliberării românilor din cele două provincii megieșe și surate, Oltenia și Banatul cu o graniță absolut nefirească, stabilită la Vârciorova.

Iată un fragment din scrisoarea adresată de Teodor Costescu la 20 mai 1924: ,, Consiliul de Administrație a hotărât ca postul primului director al acestui așezământ de artă și cultură, care acum devine cel mai măreț monument închinat unirii tuturor românilor, să-l ofere unui român din Banat, care a luptat pentru ideea națională, a luptat pentru propășirea culturii și care a suferit închisoare pentru aceasta din partea ungurilor……T. Costescu”.

Propunerea a fost acceptată și directoratul a durat până în anul 1929.

Arhitectul Palatului Cultural a fost Gheorghe Cerchez, de numele căruia se leagă contrucții superbe în epocă.

Mărețul edificiu avea un plan cu totul deosebit și cuprindea șapte săli mari dintre care trei săli suprapuse în aripa de răsărit: Biblioteca” I.G.Bibicescu”, Cinematograful și Restaurantul; alte trei săli la fel de așezate formau aripa de apus: Muzeul „Dr. C.I.Istrati”, Sala de Festivități și Sala ajutătoare. Între cele două aripi se afla marea Sală de Teatru, astfel, făurindu-se o construcție perfect echilibrată, gen ,,navă”.

Un sprijin important a fost acordat de către primarul orașului C. Gruiescu și de Tache Băbeanu.

În sălile Palatului a înființat Biblioteca ,, I.G.Bibicescu”, Societatea ,,Teatru”, Muzeul ‘’C.I.Istrati”, Universitatea “Liberă”, Cinematograful, Cafeneaua, Restaurantul, Uzina Electrică. Pentru înfăptuirea acestora Teodor Costescu a fost nevoit să-și vândă din avere pentru a achita o parte din datorii.

Marele patriot roman, omul faptelor mari Teodor Costescu a fost aureolat pentru munca neobosită și opera civilizatoare cu medalia ,,Pentru Merit” la 1900 de către regele Carol I și apoi în 1934 de către Carol al II-lea.

Teodor Costescu a fost primit în Academia Română – forul cel mai înalt al științei românești pentru “opera sa culturală” inegalabilă.

439 total views, 2 views today